Mi-am amintit de calatoriile mele in interes de serviciu. Timp de cativa ani in luna noiembrie vizitam Parisul. Intr-un fel imi lipsesc acele iesiri, dar acum am un motiv mult mai bun cu care sa-mi umpli timpul, asa ca...
Prima data cand am ajuns la Paris am vrut sa tin un jurnal de calatorie, sa notez tot ceea ce vad, ce ma impresioneaza, ce nu as vrea sa uit. A fost imposibil. Nici macar camera foto nu poate inregistra adevarata splendoare care o ofera acest oras fantastic. Atunci am realizat ca cel mai bun mod de a inmagazina imagini este la dispozitia oricui: propriul creier. Uneori stau si rememorez minunile pe care le-am vazut si mi se umple iar sufletul de incantare.
Am vizitat si revizitat multe obiective turistice, am mers sute de km pe jos pentru a putea cuprinde tot si sunt convinsa ca mai sunt inca multe de vazut. Am cunoscut o alta civilizatie, intr-un fel m-am simtit precum Columb si ma minunam de dovezile de istorie pe care le intalneam la orice pas. Revedem imaginile pe care mi le creasem in copilarie, cand citeam clasici francezi, si eram socata ca eu chiar calc pe acel caldaram neschimbat de pe malul Senei. Doar prezenta masinilor in jur trada faptul ca nu mai eram in secolul XVIIII. Fiecare piatra, fiecare zid vorbea despre o istorie incarcata de evenimente, despre o Franta revolutionara si mereu in schimbare.
Sper sa ma reintorc in acest oras minunat care mi-a ramas in suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu